Paun

Paun era
sufletul meu,
si al ei
curcubeu...
De maini ne
duceam doua iubiri
pe alei inverzite
de primaveri timpurii
Pe banci rataceam,
in saruturi ancestrale
ochi nu aveam
pentru trecatoii
cu haine banale...
Ne iubeam,
dezbracati...
in mijlocul lumii
dezbarcati de
blestem...
pamant...
si ratiune.
Timpul ne pasea,
acoperindu-si privirea
siret se intorcea,
admirandu-ne iubirea.
Traiam,retraind
din frumusetea vietii...
ce simplu si curat,
din iubire s-a nascut
pe PAMANT