miercuri, 14 septembrie 2011

parlament



Intr-o rotunda franceza
am dat peste parlamentul florilor salbatice
...de toamna.
Era liniste
soseaua pustie
si am catadicsit sa ma uit in ochii lor.
Sa fiu inteles !
neam de presedinta in prezidiu
neam de voturi
doar incantare si multa liniste
dulce galbena si alb-albastra stare.
Se pricepeau sa atraga voturi.
pe loc mi-am dorit o tara in care
sa fiu condus doar de flori
de florile de toamna
puse sirag in toate dorintele mele
stapane inmiresmate peste soarta
miliardelor de uitati.
Una mi-a soptit cand m-a vazut cu camera...
-Ne-am nascut de sub pasii vostrii
-Erati putini si traiati mult
...mult peste traiul care il aveti azi.
toate dorintele voastre frumoase
ne-au nascut pe noi.
-Acum stii cum erati la inceput?
uita-te in ochii nostrii
asa erati la inceput
Mi-am lepadat mana care a vrut sa o rupa
din sfanta adunare
si am privit lumea altfel
Coapcii prinsesera grai
si muntii din jur parca sopteau
pe o craca de artar o mama neagra si cioara
isi incanta puiul cu o poveste despre noi.
-Era odata un Om...
oare de ce am inceput sa iubesc
frumsetea intunecata a ciorii?.

Un comentariu: